Sănătatea Mintală în Sarcină – Gestionarea Stresului în Timpul Sarcinii
Sarcina este adesea descrisă ca un moment de bucurie și așteptare plină de speranță.
De obicei asteptarile sunt ca acest proces sa fie unul „roz”, plin de bucurie, hormoni de fericire si chiar relaxare.
Mamicile sunt entuziasmate si abia asteapta sa isi cunoasca si sa tina micutul in brate, cum de altfel este normal ca aceste sentimente sa se manifeste. Insa de multe ori unele mamici se pomenesc cu situatii opuse asteptarilor lor.
E important de stiut ca o sarcina poate veni la pachet si cu provocări mai putin favorabile sănătatii lor mintale.
Schimbările hormonale masive, anxietatea legată de noul rol de mamă, frica de ce urmeaza sa se intample si stresul de a nu da gres, pot duce la tulburari de sanatate minatala, ceea ce nu-si doreste nimeni sa se intample in perioada unei sarcini, mai ales cand acest fapt poate afecta si fatul.
Schimbările Hormonale
Schimbări hormonale in sarcina sunt absolut normale insa daca nu sunt gestionate corect pot avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale a unei femei.
Acestea pot varia de la schimbări în chimia corpului și hormoni, până la schimbări în identitatea de sine și dinamica relațiilor.
Un aspect comun al sarcinii este fluctuația emoțională.
Aceasta poate fi cauzată de variații hormonale, stres sau anxietate legată de sarcină și naștere.
Înțelegerea și acceptarea acestor schimbări poate contribui la gestionarea mai bună a sănătății mentale în acest timp.
Totuși, este esențial să putem distinge între variațiile obișnuite ale dispoziției și semnele unei posibile probleme de sănătate mintală, precum depresia sau anxietatea.
Femeile gravide și cele care tocmai au născut sunt în mod special vulnerabile la aceste probleme, așa că este important să fim informate și pregătite.
Există multe tehnici eficiente de gestionare a stresului pe care o femeie însărcinată le poate adopta.
Acestea pot include tehnici de relaxare cum ar fi respirația profundă, meditația, yoga prenatală sau alte forme de exerciții fizice blânde.
De asemenea, odihna adecvată, o alimentație sănătoasă și timpul petrecut cu prietenii și familia pot contribui la reducerea stresului.
Un aspect esențial al gestionării stresului în timpul sarcinii este comunicarea.
Este important să discutați despre sentimentele și preocupările dvs. cu persoanele de încredere din viața dvs. – partenerul, familia, prietenii sau un consilier.
Aceste conversații pot ajuta la ușurarea stresului și la găsirea de soluții la problemele cu care vă confruntați.
Pentru unele femei, solicitarea ajutorului profesional poate fi mai mult decat utilă.
Psihologii, consilierii sau terapeuții pot oferi strategii personalizate de gestionare a stresului și pot ajuta la abordarea problemelor mai profunde care pot contribui la stres.
Impactul stresului asupra fătului
O viitoare mamica ar trebui sa cunoasca si faptul că stresul cronic sau sever în timpul sarcinii poate avea un impact asupra dezvoltării fătului .
datorita studiilor, nu mai este un secret ca stresul poate duce la creșterea nivelurilor de cortizol – un hormon care poate trece prin placentă și poate afecta dezvoltarea fătului.
Acesta poate influența dezvoltarea cerebrală, poate crește riscul de naștere prematură și poate duce la o greutate scăzută la naștere.
Cum percepe fătul informația transmisă de mamă
Fătul este capabil să perceapă și să răspundă la anumite stări emoționale ale mamei, chiar și în timpul sarcinii.
Nivelurile crescute de stres și anxietate ale mamei pot fi transmise fătului prin intermediul nivelurilor de cortizol, care pot afecta dezvoltarea acestuia.
Cum să-i oferiți încredere și siguranță fătului
Chiar dacă fătul poate fi influențat de starea emoțională a mamei, există multe moduri prin care o mamă își poate asigura fătul că este în siguranță. Acestea includ:
- Practicarea tehnicilor de relaxare: Activitățile care ajută la reducerea stresului, cum ar fi cititul, respirația profundă, pot ajuta la crearea unui mediu mai calm pentru făt.
- Îngrijirea sănătății fizice: O alimentație echilibrată, un somn adecvat și exercițiile fizice regulat, conform recomandărilor medicului, pot contribui la menținerea sănătății mamei și a fătului.
- Legătura cu fătul: Vorbiți cu bebelușul, ascultați muzică liniștitoare sau atingeți ușor burtica. Aceste gesturi pot ajuta la stabilirea unei legături între mamă și făt și pot transmite un sentiment de calm și siguranță. Evitati certurile, creati-va un spatiu calm, in care fatul sa se simta dorit, iubit si in siguranta.
- Solicitarea sprijinului: Nu trebuie să vă confruntați singure cu stresul. Căutați sprijinul partenerului, al familiei, al prietenilor sau al profesioniștilor din domeniul sănătății mintale, daca simiti ca aveti nevoie, negarea acestor simptome nu este o solutie.
Insa asta nu este tot. Desi unele dintre mamici reusesc sa treaca de provocarile din timpul sarcinii cu brio, urmeaza si perioada de dupa nastere, care este ne,arginit de importanta in acel moment.
Mai ales cand bebelusul a vazut lumina zilei, iar in acele momente are nevoie de toata grija „din lume” si de toata atentia si iubirea indreptate spre el si dezvolatrea prin care umeaza sa treaca.
După ce o mamica trece prin experiența unică a nașterii și întâmpină bucuria și emoțiile de a-și ține bebelușul în brațe pentru prima dată, o alta mamă se poate confrunta cu un nou set de provocări, iar unele pot dezvolta o formă mai severă de tulburare a stării de spirit numită depresie postpartum.
Înțelegerea depresiei postpartum
Depresia postpartum este o afecțiune serioasă, care nu este de judecat, si care poate afecta unele femei, mai emotionale sau vulnerabile, după naștere.
Aceasta implică sentimente persistente de tristețe, anxietate și epuizare care pot interfera cu capacitatea mamei de a funcționa normal și de a avea grijă de bebeluș.
Aceasta nu este doar o problemă a „umorului prost” și nu poate fi rezolvată doar prin „a se strădui mai mult”.
Este o boală reală și necesită ajutor profesional.
Simptomele depresiei postpartum pot varia de la o femeie la alta, dar pot include:
- Sentimente persistente de tristețe, anxietate, sau vid
- Pierderea interesului pentru lucrurile care îți făceau plăcere înainte
- Probleme cu somnul – prea mult sau prea puțin
- Dificultăți de concentrare
- Sentimente de vinovăție sau inadecvare
- Pierderea apetitului sau mâncarea în exces
- Gânduri îngrijorătoare, adesea legate de rănirea ta sau a bebelușului tău
Cauzele depresiei postpartum nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că o combinație de factori fizici și emoționali.
Acestea pot include fluctuațiile hormonale după naștere sau chiar presiunea de a fi „mama perfectă”, izolarea socială, istoricul de probleme de sănătate mintală și lipsa sprijinului.
Depresia postpartum este tratabilă, iar recunoașterea simptomelor și căutarea ajutorului reprezintă primii pași importanți.
Toate aceste probleme nu vor disparea fara dorinta si implicare, ba dimpotriva vor duce la o relatie rece cu bebesul si la creearea unei sensatii pe care acesta o poate percepe ca ne fiind acceptat sau iubit.
Cu toate acestea, este important să știi că nu ești singură și că există ajutor disponibil.
Tratamentul recomandat de medic poate implica terapie, medicație, grupuri de suport sau o combinație a acestora.
Dacă te confrunți cu aceste sentimente, este esențial să vorbești cu un profesionist din domeniul sănătății.
Cu tratamentul și sprijinul adecvat, te vei simți mai bine, si vei reusi sa treci cu brio acest test, pentru ca pana la urma.. este un test, trebuie doar sa ai curaj sa treci peste, si sa accepti ajutor.
Este important să fim conștienți de provocările pe care le poate aduce această perioadă și să ne asigurăm că avem acces la suportul și resursele necesare pentru a face față acestora.
Cu ajutorul adecvat, mamele pot naviga cu succes prin această perioadă unică din viața lor, oferindu-le un început sănătos bebelusilor lor.
Acest articol este scris in 2025 si are scop informativ si orientativ, dand share experietei de parinte; experientei acumulate ca mama / gravida; si pentru a impartasi informatiile aflate in comunicarea cu medici si specialisti in domeniu.